miercuri, 1 iulie 2009

Sprijinul nostru

Doamne, scapare Te-ai facut noua in neam si in neam...
Fa-mi mie cunoscuta dreapta Ta si celor ce-n inima lor si-au
cercat intelepciunea.(Psalmi 89, 1, 12)

Din neam in neam Dumnezeu ramane pentru noi sprijin si liman de scapare. El este singurul mereu neschimbat, ancora de salvare, "stanca veacurilor" despre care vorbea profetul Isaia (Isaia 26, 4), acea stanca pe care ne putem bizui, pe care putem si trebuie sa ne sprijinim, caci nu ne va trada niciodata si va ramane neclintita. Nu ni se intampla intotdeauna sa avem "inima inteleapta", dar daca ne vom ruga in fiecare zi sa o avem, ne va fi data, in mod sigur. Repetam mereu ca la Domnul toate sunt cu putinta, dar oare ne dam seama ca de fapt Singurul la care putem gasi sprijin la toata nevoia, la toata grija si la toata ispita este atotputernicul, atotmilostivul nostru Parinte ceresc?
Singuri nu avem nici o putere, suntem slabi, nepriceputi, dar, cu cat ne recunoastem mai mult slabiciunea, cu atat devenim mai puternici, pentru ca "puterea Mea in neputinta se desavarseste" spune Domnul si, numai bazandu-ne pe El, putem capata forta si vigoare.
"Invata-ne sa socotim bine zilele noastre" (Psalmi 89,14;Biblia 1982), ca in fiecare zi sa ne biruim pe noi insine si sa putem inainta, cat de putin, spre Tine...
(ziua de 1 iulie din Fiecare zi un dar al lui DUMNEZEU, Editura Sophia, 2008)

Niciun comentariu: